Phoenix: Între respect si eleganţă

Zilele trecute am auzit în bar o melodie în spaniolă cântată de trupa Phoenix. Nu o mai auzisem până atunci dar mi-a plăcut foarte mult.
A doua zi m-am apucat să o caut. Am găsit-o foarte greu. După multe combinaţii de genu "phoenix cojones" "phoenix amigo/s" "phoenix spaniola" pe minunatul google dau în sfârşit de nişte versuri pe un forum.
Nu ştiu de ce, m-am apucat să citesc toată discuţia. În mod normal îmi iau ce caut şi închid. Coincidenţa face că de data asta nu am făcut aşa. Discuţia începuse de la faptul că un tânăr Dj din spania făcuse o melodie cu nişte veruri foarte dure la adresa românilor. Câteva extrase din ele erau cam aşa "românii sunt nişte cu**e, să mă c **c pe ei" etc etc. Această melodie a stârnit atât valuri de violenţă în Spania cât şi nemulţumire în rândul românilor de acolo. La un moment dat s-au auto-sesizat şi autorităţile noastre, mai exact ambasada şi i-au dat cumva amendă la ăla. Probabil şi retragerea melodiei(nu ştiu sigur).
Pe lângă asta, trupa Phoenix i-au dat o replică mult mai inteligentă şi mai elegantă copilului ăluia. Mai exact melodia "Orunjo". Ea e defapt în limba spanglish(limba vorbită de turiştii din spania) şi tradusă e foarte tare! Subtilă dar fără jigniri. Dimpotrivă, încurajază la prietenie între cele 2 ţări.
Pot zice că aproape toată lumea care are un pic de cap pe umeri şi la fel de multă cultură muzicală respectă trupa Phoenix. Pe lângă că ei ne sunt unii din ambasadori pe dincolo au şi o istorie minunată în spate. Doar faptul că au avut curajul în '77 să fugă din ţară ascunşi în boxe e ceva super tare!
Am auzit de la unii replici de genu "Da bă, dar au şi impresii" şi cel mai corect si real e să le zic "Da bă, dar au şi de ce!" Şi asta nu neapărat că aşa trebuie, dar la statura lor mi se pare şi normal ca uneori să aibă "impresii". Sunt legende!

Aici e o mică parte din versurile traduse

Mergem cu toţii să ne petrecem vacanţa
În ţara unde omul se luptă cu tauri
Nu ştii cine rămâne fără c....
Când lupta se dă până la sfârşit.
Aşa că cer o tărie:
O tescovină, te rog!
Ca să-mi alung din minte lupta
Şi nu mai vreau să beau deloc apă

Micule toreador, ce se întâmplă?
Hai să bei o tescovină cu mine!
Să dansăm pe ritmuri de Salsa
Şi zi-i taurului: Băiete, eşti liber!'


Iar astea sunt versurile originale

We all go to spend the vacaciones,
In the land where torro fights man.
Never knows quien pierde sus cojones,
If the fight is lead to the end.

So I’m askin’ for un aguardiente:
“un orujo blanco, por favor ! ”
para quitar la lucha de la mente
and I drink the water nomore,
(nomore)
and I drink the water nomore.

Torerito que passa ???
Come drink orujo with me,

let’s dance together the Salsa
and say to toro: boy you are free !!!
and say to toro: boy you are free

Hey toro que passa?
Come sit down with me
Con orujo i Salsa
We’ll be always happy and free,
We’ll be always happy and free !

In the mornin’ still in the taverna
With the toro sittin’ here beside me.
“Never want to go back to arena,
-dice- me cojones loosing para qui ??? ”

Askin’ for another aguardiente
when torero came in, through the door
” Esta noche estaba muy caliente,
Let’s get drunk and fight nomore !!!”
Let’s get drunk and fight nomore !!!

Torerito que passa ???
Come drink orujo with me,
Torerito que passa ???
Come drink orujo with me,
Let’s dance together the Salsa
And say to toro: boy you are free !!!
And say to toro : boy you are free !!!

Hey toro que passa?
Come sit down with me
Con orujo i Salsa
We’ll be always happy and free,
We’ll be always happy and free,
Con Orujo, torro and me!

Listen!


Phoenix - Orujo
Asculta mai multe audio Muzica »

Free hugs - Cum a fost? -

Hmmm... "Îmbrăţişări gratuite" în Hunedoara... Suna cam ciudat şi cam îndrăzneţ pentru cei ce ştiu Hunedoara, nu?
După cum bine ştiţi eu zic lucrurilor pe nume şi de data asta voi fi foarte sincer.
Eu când am plecat către teatru pt Free Hugs am plecat cu ceva reţineri, deh... Hunedoara. Ulterior am aflat că nu am fost singurul. Dar m-am înşelat amarnic, şi cât mă bucur că m-am înşelat.... Campania a ieşit cu foarte mult peste aşteptările mele. A fost nebunie! Evident, în sensul bun. Am zâmbit toată ziua încontinuu. Mă dureau obrajii. A fost superb. Nici în cele mai optimiste vise nu credeam că va ieşi atât de bine!!
Pentru prima ediţie a ieşit ... perfect?(pt mine perfecţiunea nu există) Oamenii au fost foarte receptivi campaniei. Am îmbrăţişat fete, băieţi, copii, oameni în vârstă, soferite şi pasagerele lor. Opreau maşinile în intersectie ca noi să fugim la geamul lor pt a le da o îmbrăţişare. Am umblat prin oraş foarte mult. Am făcut mulţi oameni fericiţi. Eu am fost foarte impresionat de replica unei doamne mai în vârsta la întrebarea "Doriţi o îmbrăţişare gratuită?" şi anume "Da cum să nu vreau? Oricum nu am copii"... De aici rezultă faptul că am facut foarte mulţi oameni fericiţi.
Până la urmă oficial am fost 67 dar neoficial peste 150!!! Asta din cauză că au venit multe clase de liceu cu profesorii lor. Mie personal nu mi-a plăcut că erau copii ăia după noi că defapt ei au preferat să se scape de o oră, în fine. A fost ok până la urmă pt că am scăpat repede de ei :))
Seara mă dureau picioarele de parcă umblasem pe munţi 12 ore. A fost incredibil. Eu m-am distrat foarte fain şi abia aştept să mai facem asta în oraşul nostru. Sunt foarte mulţi care nu au apucat să vină şi abia aşteaptă umătoarea ediţie.
Am observat că unii din cei "oficiali" în drum spre locul de întâlnire, atunci când au trecut prin faţa unei terase cunoscute /:) din oraş, şi-au pus mâinile în sân şi nu ştiau cum să ascundă mai bine scrisul de pe tricou.... Asta e, unii au venit pentru distracţie, alţii... pentru a veni :P
Am făcut multe poze şi am filmat un pic. Voi pune câteva aici şi restul le voi uploada eu pe un site ceva pentru toată lumea :)

linkul cu toate pozele http://s574.photobucket.com/albums/ss186/bogdyxx/free%20hugs/

Yes man!

"Yes man" e un film apărut 19 dec 2008, cu Jim Carrey. Ce pot să zic mai mult de Jim Carrey? :P Nu ştiu dacă Jim a jucat şi în alte filme înafară de comedii, dar eu îl văd potrivit doar pentru comedii. Ăsta îi e stilul.
Ieri am văzut filmul şi mi-a plăcut foarte mult.
E o comedie foarte mişto, în care Carl(Jim) e un tip ce lucra la o bancă. Viaţa lui era foarte monotonă şi în urmă cu 2 ani(parcă) fusese părăsit de soţia lui. El era genul de om care spunea mai tot timpul "Nu" atât invitaţiilor în oraş cât şi cererilor de împrumut bancar ş.a.m.d. După un seminar, cam ciudat din punctul meu de vedere, viata lui se schimbă radical. Noul său "Nu" devine "Da" şi de aici încolo începe distracţia.
Doar imaginaţi-vă să răspundeţi "Da" la orice vi se cere.... :)) La un moment dat prietenii lui, pe care aproape îi pierduse, încep să se folosească de el. Dar el începe să traiască, lucru de mult uitat de el :)) Nu mă apuc să-l povestesc tot pentru ca nu are rost, trebuie vazut!
E aşa de fain că nici nu-ţi dai seama cum trece timpul în timp ce te uiţi la el.
Am să pun şi câteva poze ca să vă faceţi o idee. Enjoy!

Free hugs (de Hunedoara)

Lume lume! În sfârşit campania "Free hugs" pe care eu de foarte mult timp o admiram a ajuns şi în Hunedoara.
De mult timp eu le spuneam celor care aveau clipuri pe youtube că îi admir şi că în Hunedoara nu se poate aşa ceva. Ete na! Uite că se poate. Deja suntem 52 de oameni doar în Hunedoara! Suntem foarte mulţi. Pe locul 2 pe ţară, după Bucureşti.
Un lucru e clar. Noi, Hunedorenii aşteptam de mult ocazia asta. Am fiert în suc propriu. Îi admiram(din spatele monitorului) pe alţii, îi lăudam şi felicitam şi ne plângeam. Uite că acum roata s-a învârtit şi miercuri, 20 mai, de la ora 13 o să îmbrăţişăm cât mai mulţi oameni.
Pentru cei din alte oraşe care vor şi ei, intraţi aici http://freehugs.lumebuna.ro/ şi înscrieţi-vă. Anunţaţi lumea şi chemaţi-vă prietenii. Chiar şi dacă sunteţi singur în oraşul vostru mergeţi. Iniţiatorul campaniei, Juan Mann, a fost singur. Lui i s-au alăturat mii, defapt milioane de oameni de pe tot globul. Haideţi să fim mai buni şi să le înseninăm ziua multor oameni.
Vă aştept pe cât mai mulţi!


Va urma si partea II cu pareri despre ce/cum a fost si ceva poze si clipuri.

S-a dus...

Din păcate am ajuns să scriu şi acest post... În urmă cu 2 zile am realizat că s-a dus... liceul s-a dus... După ce am dat ultima teză la limba şi literatura română(la care n-am prea scris) mi-am dat seama că e gata! Mai am 2 teze şi gata. Nu voi mai auzi cuvântul "teză"... Liceul s-a terminat... Acest mare capitol din viaţa mea s-a încheiat.
Oficial mai este aprox o lună de liceu, neoficial am terminat liceul de acum 2 luni. Dar totuşi, e gata! De când mi-am dat seama că s-a terminat m-a cuprins o stare de melancolie, o stare ciudată. Încep să vorbesc despre liceu precum un om de 40 de ani. Vorbesc, parcă, despre amintiri de mult uitate.
Numai când spun "liceul", un mic zâmbet îmi apare în colţul gurii. În liceu am trăit cele mai multe experienţe. În perioada liceului am învăţat cele mai multe lecţii, de viaţă.
Îmi pare rău că liceul, respectiv clasa, nu a fost pe măsura aşteptarilor mele, dar bine că n-a fost mai rău. Mi-ar fi plăcut să fim mult mai uniţi, să organizăm ieşiri şi fel de fel de petreceri, să fim o gaşcă... Asta e! N-a fost chiar aşa, dar a fost ok :)
Îmi dau seama că voi spune adio trezitului la ora 7:55. Adio sandwitch-ului, făcut de mama, care mă aşteaptă pe masă, lângă o cană de cafea. Adio mersului pe jos 40 de minute. Adio urcatului acelor scări blestemate şi blamate, de toată lumea, în fiecare dimineaţă. Adio ore de info în care stai pe mess, sau în care stai cu înca 3 colegi şi te uiţi timp de 2 ore la un monitor să vezi cum se schimba niste cifre(chiar am făcut asta!). Adio mişsto-urile de la ora de franceză, şi adio enervatul profei cu telefoanele care guiţă. Adio enervatul dirigintelui care trănteşte cu catalogul şi rămâne fără replică. Adio orele cretine de mate care abia trec, în care nu mai ai subiecte de discutie la şi 20; ore în care ajungi să te dai cu capul de perete/bancă(la propriu) doar ca să treacă ora, şi culmea NU TRECEA!!! Adio chilueala "în masă" şi replica enervantă a lu' Laurenţiu "Hai bă, mai stăm?" Adio orele de religie... oooda, orele de religie :)) interesante ore... să zicem.
Peste puţină vreme "orele" se vor numi "cursuri şi lucrare practică", tezele vor fi ceva uitate, dar vor fi "colocvii" "sesiuni" "practică de vară"... şi altele pe care le voi învăţa după ce intru la facultate.
Mă voi trezi singur şi-mi voi face singur şi sandwitch-ul, şi cafeaua. Voi merge jumătate de oră, dar probabil cu autobuzul. Toată "lumea mea" se va schimba radical. Pe cât de mult aştept să plec din oraşul ăsta şi să cunosc colegii, profesorii, facultatea, etc, pe atât de mult îmi pare rău că liceul s-a terminat. Chit că nu a fost aşa palpitant ca la alţii, dar liceul contează mult în formarea noastră. Nu neapărat liceul ca instituţie, dar perioada liceului...
Din păcate trebuie să spun:
Adio "Liceu, – cimitir
Al tinereţii mele -"

Parcă acum am ajuns să-l înţeleg pe Bacovia. Cel puţin poezia asta nu mi se pare aşa deprimantă, morbidă, etc. Acum parcă văd un alt substrat al poeziei. Acum o văd ca o poezie plină de emoţie si foarte profundă. Parcă înţeleg ce vroia el să spună în poezia asta... Se pare că am ajuns să văd cu alţi ochi

Ghidul turistului(cu bani puţini)

La insistenţele multor dintre voi, azi, m-am hotărât să mai scriu ceva pe blog. Trebuie să recunosc că m-aţi cam luat prin surprindere. Mulţam :)

Acum postul. De ce ghidul turistului(cu bani puţini)? Păi pentru că eu sunt unul din ei şi pt că m-a cuprins melancolia şi dorul de ducă :)
Ce va conţine acest ghid? Primul sfat ar fi să citeşti şi să descoperi singur, dar voi dezvălui de pe acum ce va conţine. Tot felul de sfaturi(primite la rândul meu), avantaje si dezavantaje în legătură cu, călătoritul mocca(aşa cum îmi place mie să-l numesc).
După cum unii ştiţi, mie îmi place să călătoresc mult. Cum nu prea am bani, sau dacă-i am prefer să-i cheltui cu prietenii, prefer să mă deplasez cu autostopul. Ba chiar îmi place foarte mult. Deci ăsta ar fi primul mjloc de transport despre care voi discuta.
Autostopul: este un mijloc de transport disponibil oricui. Multe fete se feresc să călătorească aşa, dar le înţeleg. Are multe avantaje şi (cred) puţine dezavantaje.

• avantaje: poate să nu vă coste nimic(după cum am mai spus); daca ai noroc te poate duce exact până la destinaţie; cunoşti oameni noi; dacă nu ai ce povesti cu şoferul poţi dormi liniştit(eu personal nu fac asta şi nu recomand); în funcţie de noroc poţi face mult mai puţin decat cu trenul; la fel, în funcţie de noroc, poţi să pleci foarte repede

• dezavantaje: hmmm.... sa vad: daca ai ghinon poţi sta mult(defapt nu asta contează, ci experienţa) şi în rest nu mai ştiu. dacă îmi aduc aminte completez

sfaturi: astea vi le zic pt ca şi eu am avut nevoie la un moment dat şi sunt foarte folositoare.
1. nu sta pe marginea drumului care are linie continuă! mai mult ca sigur nu va opri nimeni.
2. stai în locul unde începe parcarea/refugiul, ca şoferul să aibă loc unde să oprească.
3. dacă mergi pe o distanţă mai mare şi e o localitate în care de obicei e o "răscruce" fă-ţi 2 foi şi ţine-le pe amandouă. te poate lua până la răscruce ;)
4. daca ai un aparat foto, pune-l la gât să se vadă că eşti turist. inspiri mai multă încredere :)
5. foile nu le scoate la imprimantă pt că scuza "nu mai am bani" nu prea mai merge. fă-le frumos cu un marker, scris ingrijit şi e ok
6. asta zic eu că e cel mai important pentru că eu îl folosesc şi ştiu ca funcţionează 100% mai exact: când stai la stop şi ţii foile în mână uită-te la şofer. ştiu că pare absurd, dar dacă te vede că te uiţi la el îşi dă seama că tu chiar vrei să pleci de acolo.
7. dacă nu vrei să le dai bani cel mai bine e să le zici de la început că nu mai ai bani din cine ştie ce motiv: 90% nu te iau pentru bani, sau nu te mai dau jos o dată ce au oprit.
8. vorbeşte cu soferii. cei mai mulţi pentru asta te iau, să îi ţii de vorbă, să nu se plictisească.
9. poartă centura! chiar dacă ei nu o poartă, tu poart-o liniştit. în caz de Doamne fereşte, tu mai ai o şansă. eu sunt întreg şi nu a fost nevoie să ma salveze centura, dar mai sunt şi alţii pe stradă.
10. mi-a fost greu să-l găsesc şi pe ăsta dar uite că am reuşit: nu vă fie frică să mergeţi cu stopul! puteţi să mergeţi şi 2, dar nu mai mulţi. nu e chiar aşa de periculos. e chiar distractiv uneori. nu spun ca nu e periculos, dar nu-i chiar aşa cum zic toţi.

Urmatorul fel de a călători mocca e cu trenul. În special cu personalul pt că e cel mai ieftin. Sau cu acceleratul dar "cu naşul" pt cei care nu au tichete de reducere, care am auzit că vor să le scoată de la anu'. Eu am fost cu personalul, în 2007, până în Vama Veche, cu o oprire de o săptămână în Sighişoara. Am schimbat 5 trenuri până acolo dar a fost bestial. Eram o gaşcă de vreo 7 persoane cred şi de aia a fost mişto.

• avantaje: mergi "la sigur"; ştii când pleci şi când ajungi(relativă treaba:P); poţi cunoaşte oameni şi în tren
• dezavantaje: costă; poate fi foarte plictisitor şi lung drumul dacă eşti singur; trenurile noastre sunt foarte bune la întârziat....; poţi da peste dobitoci/ţigani/beţivi/etc; în funcţie de anotimp poţi muri de frig/cald, chiar şi noaptea în iulie se bagă căldură timp de o oră ;)

sfaturi: din păcate nu am foarte multe sfaturi legate de mersul cu trenul, dar îmi dau silinţa :)
1. puneţi-vă lângă oameni care par ok(atentţie! se poate transforma în dezavantaj:P)
2. evitaţi babele că vă fac capul calendar :P
3. luaţi-vă cu voi mp3 player/carte/revistă/ceva ce să vă ţină ocupaţi

Ultimul, mod de transport este ceva mai exclusivist să zic aşa. Se adresează unei categorii de oameni nu prea numeroasă. Mai exact trekking. Trekkingul este, mai pe româneşte, mersul pe jos, de obicei pe terenuri accidentate şi/sau inaccesibile automobilelor.
Aici nu prea ştiu dacă pot pune avantaje/dezavantaje, dar voi scrie câteva sfaturi personale.
Nu mergeţi niciodată singuri! Fiţi siguri că ştiţi cât de cât traseul. Informaţi-vă! Anunţaţi tot timpul familia unde mergeţi şi cam cât timp staţi. Aveţi grijă să fiţi echipaţi corespunzător şi să aveţi haine de schimb pt ca vremea se poate schimba relativ repede. Protejaţi natura şi uneori curăţati după alţi cretini dacă aveţi în ce să depozitaţi ceea ce strângeţi.

Sper să nu fi uitat anumite lucruri. Dacă vi se pare că lipseşte ceva ziceţi-mi şi voi completa :)

Târziu...

E ora 1:30 noaptea(luni, sau nah, marţi dimineaţa). Stai şi contemplezi. Te analizezi. Mai iei o gură din cana cu Cola(ştii că nu e bună dar tot o bei). Nu ai somn dar nici chef să continui învăţatul la bio. Te-a cuprins o uşoară melancolie. Melodia de pe repeat care se aude încet parcă te induce într-o transă. Melodia e destul de deprimantă, dar nu o bagi în seama, ţie îţi place că e liniştită. Deschizi geamul şi în ciuda faptului că e frig te postezi acolo, cu cana în mână şi te uiţi în gol. Priveşti la luna care ţi se arată mai mult de jumate. Simţi frigul la picioare dar preferi să asculţi păsărelele(nebune) care cântă şi la ora asta. Mai iei o gură de cola şi începi să discuţi cu tine. Ceva nu-ţi place, asta e clar. Vrei să schimbi ceva. E cam monotonă viaţa ta din clipa asta, asa-i? Totuşi, vrei să schimbi ceva! Din păcate nu prea ai ce... Nu ştii ce. Încerci să te resemnezi. Din când în când câte un blestemat de TIR îţi deranjează gândurile şi transa. Nu mai contează, a trecut. Îţi reumplii cana. Luna e chiar frumoasă. Parcă oraşul e mai frumos noaptea. Mda, e mai liniştit. Ai vrea să ieşi la o plimbare dar e cam târziu şi parcă ţi-e cam lene să te schimbi. Las-o baltă, e bine şi pe geam. Totuşi, măcar sistemul muscular să-l termini la bio... Oare faci bine ce faci? Oare cum va fi? Oare cum vor fi? Oare? Oare? Nu-s prea mulţi de oare, oare? Deja frigul te alungă în casă... Să-ţi continui studiul? Să te pui să dormi? Dar parcă nu-ţi e somn, şi totuşi mâine tot la 8 te vei trezi. Ce să faci?
Oare...


Song: Death Cab For Cutie - What Sarah Said