sâmbătă, 3 septembrie 2011

Despre mâncare sănătoasă

De aproximativ o săptămână am început să accesez tot mai multă informaţie despre mâncare în general şi mai ales despre mâncarea sănătoasă.

Am citit o grămadă de articole despre efectele nocive ale mâncării preparate termic, cum enzimele din legume se distrug la temperaturi de peste 40°C şi cum unele enzime din mâncare, la aceste temperaturi, devin chiar toxice pentru organismul nostru.


M-am uitat şi la cateva conferinţe întregi cu specialişti în domeniu; am văzut şi interviuri cu ei. Toate informaţiile la care am ajuns, şi care au ajuns la mine, mi  s-au părut foarte bune. Adică nu mi s-au părut lucruri aberante, chiar dacă eu spuneam "cea mai bună legumă-i carnea". Am citit cum defapt proteinele animale se absorb într-o proporţie infimă, faţă de cele vegetale(proaspete), că defapt calciul din lapte, brânză, etc. etc. nu se absoarbe şi nu se duce în oase(contrar credinţei noastre) ci că defapt calciul organic(din şi pentru) oase este sintetizat de corpul nostru din magneziu şi siliciu. Aşa că putem noi să băgăm la calciu în noi cât vrem, pt că probabil facem 
pietre/nisip la rinichi sau alte afecţiuni de genul....


Am ajuns să descopăr că suntem extrem de ignoranţi noi oamenii... Şi spun asta, nu pentru a jigni aiurea, ci din cauză că  am găsit zeci de plante comune, pe lângă care trecem zilnic, care consumate au efecte pozitive asupra săntăţii noastre şi despre care noi nu ştim nimic... De exemplu mesteacănul are extrem de multe utilizări: se folosesc, frunzele pt ceaiuri şi tratamente pt păr, seva sa sub formă de nu-ştiu-câte sucuri pentru diverse probleme de sănătate. 
Altă plantă comună cu multe întrebuinţări este păpădia. Aha, păpădia. Şi ce e şi mai uimitor la această plantă e faptul că se poate consuma în întregime... Da, cam asa mă uitam şi eu prima oara la ecran când am citit asta. Se pot consuma frunzele şi florile în salate, din rădăcină se pot face ceaiuri, etc. etc.


Pe lângă beneficiile alimentelor crude(raw) am mai aflat şi de aşa-numitele "super foods" care sunt polenul, goji berries - un fel de coarne de'ale noastre dar mai mici, de origine din China, care au foarte multe proteine, calciu, vitamine, etc. îţi dau energie and stuff[le-am încercat şi sunt bune şi ţin şi de foame, asa ca gustare între mese]- spirulina, chlorella dar şi fitoplanctonul şi algele marine - care sunt la mare căutare pentru propietăţile lor multiple.


Între timp am mai căutat informaţii despre algele marine şi am văzut că se vorbea despre alge Kelp. După asta mi-am adus aminte despre nişte produse care sunt făcute 100% din extract de alge marine brune(Norwegian Kelp). Produsele astea se numesc Divinita şi sunt aduse din Slovenia de la firma EKO GEA. Ştiu că pachetul de produse are efecte foarte bune în tratamentul psoriazisului dar şi a eczemelor pielii dar şi în tratarea diferitelor afecţiuni(dar pt detalii puteţi intra pe site: http://www.divinita.ro ). 
Chestia care mi s-a părut interesantă în privinţa acestor produse e faptul că se pot folosi şi independent unul de celălalt şi că poţi să beneficiezi de efectele algelor marine foarte uşor :) Capsulele se pot lua ca un supliment alimentar şi ca prevenţie împotriva bolilor şi pentru întărirea sistemului imunitar.


Dacă v-am trezit interesul măcar un pic, uitaţi-vă la filmul acesta: http://www.youtube.com/watch?v=0HuNnC3yYQ4&feature=share după care documentaţi-vă singuri mai departe.
Important e că mi-am dat seama de multe lucruri acum, după ce am ajuns la informaţiile astea, şi voi face pasul în direcţia corespunzătoare.


O zi faină şi sănătoasă să ai!

miercuri, 18 mai 2011

Gânduri

"Tentacule bituminoase,
Muşcă din natură
Arătându-ne calea spre civilizaţie"

Poate-o fi evoluţie, poate nu... în orice caz e păcat.


Cam asta îmi trecea azi prin cap, pe drumul dinspre Deva spre Timişoara, văzut din cabina unui TIR.
Mă uitam la frumuseţile naturii, la copacii înfloriţi. La verdeaţa de pretutindeni. Se vedea viaţă, dar care era brusc întreruptă de şosea, de clădiri şi de centuri, de gri şi de inert...
Sunt conştient că avem nevoie de aşa ceva, pt a ne dezvolta(vezi Doamne...) dar e şi un păcat aşa mare că ţara asta nu este exploatată la maxim, din punct de vedere turistic...

Mă uitam în jur şi parcă îmi venea să mă arunc în natură. Să mă contopesc cu ea, să fim liniştiţi, calmi, fără griji şi altele pe cap...
Uneori aşa îmi doresc să evadez undeva în natură, în munţi, şi să scap şi să uit de tot şi toate. Fără stres. Doar eu cu mine, să pot gândi, să pot contempla, medita şi altele...

Zile luminoase şi calme! :)

luni, 11 aprilie 2011

Sunt în România!?

Astăzi, 11.04.2011, am fost şocat de reacţia unui tip...

Ca să încep cu începutul şi să umplu spaţiul virtual d'aici vă voi spune că după ce m-am întors de la Herculane(revin cu detalii în alt post :P) cu datorie de 20RON şi 3RON în portofel, i-am sunat pe ai mei să le cer bani. Cred că a fost prima oară când am sunat-o pe mama şi i-am zis "Mamă trimite-mi bani că nu mai am nici măcar de pâine"
Spunându-i chestia asta credeam că va conştientiza că nu-i de glumă şi că-mi trimite. M-am înşelat :))

Pe la ora 7jumate-8 seara, când mă duceam spre un supermarket, împreună cu Clau, am trecut pe la bancomat să-mi scot banii pe care ştiam că mi i-a trimis mama, pt a-mi lua ceva de mâncare. Ajuns la bancomatul respectiv, descopăr că soldul cardului meu era 3RON......
În momentul ăla mi-a picat faţa şi în faţa ochilor am început să văd în nuanţe întunecate...

Am încercat să-mi stăpânesc instinctele agresive înainte de a o suna pe mama. Ţin să precizez că n-am prea reuşit şi evident că am început să mă cert cu ea pentru că nu mi-a trimis bani şi că nu am ce mânca, etc, etc. Îi spuneam că nu îmi vine să cred că nu mi-a trimis bani şi alte reproşuri de genul, care nu erau pe un ton amiabil...... nu sunt mândru de asta dar speram că voi avea ce să mănânc în seara asta.

În timpul acesta pe lângă noi trecuse un tip care avea treabă la bancomat. Evident că nu l-am luat în seamă, eu fiind prins în discuţia cu mama.
După ce termin de 'vorbit' cu mama, mă gândeam de unde aş putea împrumuta bani şi dau să plec din loc.
În momentul ăla acel tip care trecuse pe lângă mine mă opreşte şi-mi zice, în timp ce umbla în buzunarul de la pantaloni: "Ştii că nu-i frumos să vorbeşti aşa cu mama ta"[în momentul ăsta el deja scosese 100RON din protofelul lui şi mi pune în mână] "Uite, îţi împrumut banii ăştia pt că şi eu am fost în situaţia ta şi ştiu cum e, dar să nu te mai cerţi aşa cu părinţii tăi"
Eu în momentul ăla m-am blocat, după care îi zic "Ăăă... păi... stai... nu, mersi, lasă!" El deja se îndepărta de mine şi zice "Lasă că ne mai vedem noi, dar să nu mai vorbeşti asa cu ei!"

Jur că eu şi Clau am fost blocaţi vreo 15 minute şi nu ne venea să credem. Dupa câteva minute am sunat-o pe mama şi mi-am cerut scuze spunându-i că nu mai am nevoie de bani şi de ce. Evident că nu m-a crezut, dar după ce i-am tot explicat a acceptat ideea.

Singura chestie care o ştiu despre tipul acesta e cum era îmbrăcat şi numarul Mercedes-ului 4x4 în care s-a urcat.

Nu-mi vine să cred că s-a întâmplat asta... Parcă nu-i România.
Când am văzut că scoate protofelul mă aşteptam să-mi dea eventual 10RON sau ceva de genul, nu 100!!! :O

Acum am procese de conştiinţă şi mă simt vinovat faţă de ce am făcut şi cum am vorbit cu mama... Clar mă va ajuta mult în evoluţia mea personală acest eveniment şi mă bucur că l-am trăit. Mi-a aprins câteva beculeţe şi e bine :)

În orice caz, Doamne ajută!
Şi la cât mai multe persoane de genul. Nu care să-mi dea bani, ci binevoitoare şi săritoare. Mă bucur foarte mult să văd ca în jurul meu[microuniversul meu] există aşa ceva.

Zile luminate!

joi, 10 martie 2011

Încercare

După cum toată lumea(chiar şi mama) a auzit despre RObotzi aşa am aflat şi eu, de la primul episod.
După ce am urmărit episoadele, am intrat şi pe site-ul lor să văd despre ce-i vorba.

Mega tare site-ul ăla! Au secţiuni cu tot felul de artişti pe care-i prezintă, defapt lucrările lor. Au partea de free stuff: brushuri, texturi, etc. pt. Photoshop; au Robotzii şi au şi secţiunea de Tutoriale.
Deci, că toate încep cu deci, tutorialele lui Codin sunt cele mai tari. Pline de umor şi extrem de folositoare. Dacă vrei să te apuci să înveţi Photoshop, After Effects, Illustrator, etc. aici e cel mai bine să intrii. Eu am învăţat foarte multe chestii despre Photoshop, de care nu aveam habar.


Na şi cum stăteam eu acasă(HD) săptămâna trecută, am decis să mă apuc să învăţ cum se foloseşte si Adobe After Effects(pt a anima chestii). M-am uitat eu la tutorialele d'acolo şi mi l-am 'cumpărat'.
Mă hotărâsem să încep cu ceva soft. Am făcut eu un text interesant în Photoshop pe care l-am importat în After Effects. Aveam ca sprijin tutorialul "Generic Promo" de pe
www.cretivemonkeyz.com

Booon... toate bune până aici, adică 2 click-uri :))
Nu o să intru în detalii să explic cum o oră jumate am încercat să fac textul care avea doar 2 frame-uri, în text cu multe frame-uri. Nici eu nu mai ştiu exact :)) important e că l-am făcut.

Cel mai important, pt mine, e că după vreo 3 ore de 'try and error' şi revăzut de 2-3 tutorialul ăla, am reuşit să fac o animaţie de 6 secunde :)) :D

Nu e ceva mind-blowing dar eu sunt mulţumit de rezultat, având în vedere faptul că toată chestia mi-a ieşit bine, eu lucrând pt prima oară în programul ăsta.

Aştept părerile voastre despre animaţia asta în commenturi! :)


Untitled from bogdan b on Vimeo.




PS: Textul animat nu e deloc întâmplător :)



Va urma!

vineri, 11 februarie 2011

Mă întreb...

Stau și mă întreb: de ce oamenii creează, scriu în general, doar când au stări care se află în poli opuși? De ce doar când sunt (foarte) fericiți, dar mai ales când sunt foarte triști, melancolici și dramatici vezi oamenii scriind?
Eu de ce scriu doar când am una din stările astea?(sau o stare apropiată)

De ce să nu scriu chestii banale? Mai ales că-i blog, f*tu-i! :)
Îmi aduc aminte când "mi-am dat drumu' " :)) la blog ce mă gândeam: "Aici o să scriu tot ce am chef. Nici nu-mi pasă dacă e 'corect' sau nu. Asta e părerea mea despre blog, și cine vrea să-l citească bine, cine nu, la fel de bine!" mda... Se pare că n-am prea reușit să mă țin de treaba asta.

Di ce oare? Why?!
Oare chiar așa marionete sociale suntem? Așa narcisiști și preocupați de ceea ce cred cei din jurul nostru despre noi?
Oare chiar așa marionetă socială sunt? Așa narcisist și preocupat de ceea ce cred cei din jurul meu despre mine?

Am învățat, chiar semestrul ăsta, la facultă, la materia psihologie socială despre toate prostiile astea și cam așa e. Trist... știu...

Oare de ce tac? Ce mă ține și nu-mi lasă creativitatea să zburde? :)

Da! Sunt sensibil la ceea ce spuneți unii dintre voi, dar nu sunt cu mult diferit de voi. Știți bine asta. Dar totuși ce? Ce mă face pe mine să-mi pese mai mult?

Pân' la urmă nu ar trebui, totuși, să fiu imun și să-mi văd liniștit de treabă?

O zi/seara faină și vacanță faină!(pt cei cu restanțe... :( spor și să le luați din prima!)

joi, 20 ianuarie 2011

Aventura unui cazier...

No și-acum să vă povestesc aventura unui cazier.
Mai exact "rețeta obținerii unui cazier"*

Rețeta mea este în felul următor:

  • se iau apox. 2 zile libere!
  • se parcurg 347,8km cu mașina, din care doar 31,8km se plătesc! ;)
  • se vizitează 2-3 orașe în aceeași zi(din obligație, nu de plăcere...)
  • se aleargă, neapărat dimineața, cam 7,2km prin orașele precizate mai sus
  • la sfârșit se adaugă stres și nervi, după gust
  • se asezonează cu injurăturile specifice, cele mai la îndemână!
Și acum să detaliez un pic, pt că oricum n-am mai scris de mult și parcă mi un pic dor :)

Să încep cu începutu', nu? :) Păi recent m-am apucat să fac pensii private** și asigurări, și cum mai nou pentru a fii broker de asigurări, statul te obligă să ai licență, am avut nevoie de cazier...
Auzisem(o prostie!) că îți poți lua cazierul și din TM(în cazul meu) chiar dacă ești din HD. Și mă iau eu într-o zi, după ceva curs, și mă duc la poliția județeană să mă rezolv... Fix pix!
Pt a-mi lua cazierul, trebe să am viză de flotant.... Întreb unde se face aia, și mă trimite în altă parte a orașului, la evidența populației. Când ajung acolo să pic din picioare.... Parcă se dădea ceva gratis, atâția erau... Am fost un pic mai român(a se înțelege nesimțit) și m-am băgat în față, unde le-am cerut voie la niște moși să-mi dea voie să intru, ca să întreb ce acte îmi trebuie. Acolo am primit surpriza 2 :) Dacă stai în cămin, du-te la secția de poliție din complex.... [Cristoase!!!]
No fain... Ajung în complex, unde am crezut că-l scuip pe polițaiu' ăla în momentul în care mi-a zis că trebuie să vorbesc cu administratoarea de cămin:|
După atâtea vești bune am zis că-mi bag picioarele în sistemul nostru de căcat și că merg acasă să mi-l iau, măcar așa e sigur! Aahhhhaaaa.....

No și după câteva zile, ajung eu la Pădurea Verde(de unde fac stopu' tot timpu' spre casă) și în vreo 30 de secunde m-a și luat unu. Buunnn... Toate bune până aici. La șofer i-am zis că nu plătesc că n-am bani, bla bla. Totu-i ok. La Deva mă dau jos și iau maxi-taxi, pe care-l plătesc.....
No ajung acasă și vorbesc și cu ai mei, și cu frate-mio(care și-a scos recent cazierul) și știam a 2-a zi ce să fac. Perfect!!!

Ziua următoare la 8 eram pe scaun la birou, îmi savuram cafeaua. La 9 am plecat. Mă și gândeam ca în maxim o ora termin și ajung în TM devreme. Mă iau eu, și mă grăbesc până la trezorerie să plătesc taxa. Aici iar o surpriză.... Aflu că la ora 10:30, la poliție, se închide ghișeul de primire a actelor... și era 9:30... Mă grăbesc eu până la poliție, care evident că nu-i aproape de trezorerie... Când ajung acolo.... exact! altă surpriza.... Din cauza unei defecțiuni tehnice(s-o stricat un comp) ghișeul este închis, mergeți la deva :| Excelent! La deva la 11 se termină programul... Mașina până la Deva face cam 20-30 de minute.
Nici nu mai știu cum am ajuns la gară, care da! e în partea opusă poliției.... Na și ajuns în Deva, pune-te și aleargă până la mama dracu pe un deal să ajungi la poliție.... Norocul meu o fost că am ajuns la timp și mi-am rezolvat treaba...

Oricum, eu nu doresc nimănui să aibă nevoie de ceva acte.... În România mai bine faci orice, decât să umblii după acte...
Și nu înțeleg cum naiba nu pot să facă o chestie de genu bază de date pt toată populația și să-ți poți lua un tâmpit de cazier din orice oraș....
După experiența asta chiar îmi doresc să plec din România și să mă întorc, eventual, doar în concediu...

Doamne, mai uită-te și la noi, și luminează-ne!


*dacă nu ai domiciliul in județul în care stai; ex: student în timisoara, domiciliat in hunedoara
**pensii pt polițisti, jandarmi, pompieri, avocați, preoți, etc. (dacă aveți cunoștințe care lucreaza asta ziceți-mi :) )

luni, 10 ianuarie 2011

Te regăsești în aceste rânduri?

Te simți de multe ori copleșit?
Parcă simți că vrei să pleci.... În lume. Sau doar să iei o pauză. Să te deconectezi de la tot, dar parcă să te conectezi la tot.
Parcă vrei responsabilitate, dar totuși o eviți.... Simți că, parcă, ți-e dor să râzi; nu doar cu gura, dar și cu inima....
Vrei multe! Dar în același timp, nu mai vrei nimic. Un nimic liniștitor, care te calmează și te ajută.
Vrei o schimbare, dar nu știi exact ce vrei să schimbi. Sau nu vrei? Nici tu nu știi! Recunoaște-o!
Știi că viața nu-i ușoară, dar nici grea, dar merită trăită! Poate ești doar plictisit și nu-ți dai seama... Sau poate doar te-ai moleșit, încet dar sigur....
Ce fain ar fi ca cineva să-ți întindă tava cu răspunsuri, nu? :)