vineri, 11 februarie 2011

Mă întreb...

Stau și mă întreb: de ce oamenii creează, scriu în general, doar când au stări care se află în poli opuși? De ce doar când sunt (foarte) fericiți, dar mai ales când sunt foarte triști, melancolici și dramatici vezi oamenii scriind?
Eu de ce scriu doar când am una din stările astea?(sau o stare apropiată)

De ce să nu scriu chestii banale? Mai ales că-i blog, f*tu-i! :)
Îmi aduc aminte când "mi-am dat drumu' " :)) la blog ce mă gândeam: "Aici o să scriu tot ce am chef. Nici nu-mi pasă dacă e 'corect' sau nu. Asta e părerea mea despre blog, și cine vrea să-l citească bine, cine nu, la fel de bine!" mda... Se pare că n-am prea reușit să mă țin de treaba asta.

Di ce oare? Why?!
Oare chiar așa marionete sociale suntem? Așa narcisiști și preocupați de ceea ce cred cei din jurul nostru despre noi?
Oare chiar așa marionetă socială sunt? Așa narcisist și preocupat de ceea ce cred cei din jurul meu despre mine?

Am învățat, chiar semestrul ăsta, la facultă, la materia psihologie socială despre toate prostiile astea și cam așa e. Trist... știu...

Oare de ce tac? Ce mă ține și nu-mi lasă creativitatea să zburde? :)

Da! Sunt sensibil la ceea ce spuneți unii dintre voi, dar nu sunt cu mult diferit de voi. Știți bine asta. Dar totuși ce? Ce mă face pe mine să-mi pese mai mult?

Pân' la urmă nu ar trebui, totuși, să fiu imun și să-mi văd liniștit de treabă?

O zi/seara faină și vacanță faină!(pt cei cu restanțe... :( spor și să le luați din prima!)

6 comentarii:

Dee spunea...

Eu pot scrie si cand am o stare normala, de calm dar tot mai mult imi plac starile extreme.
Pai pentru ca prin scris ne exprimam [nu neaparat ca sa vada altii ci ca sa ne exteriorizam]. Si ce altceva sa "scoti afara" decat o stare din asta puternica ce te apasa si nu vrea sa stea linistita inauntrul tau?
Asta e parerea mea. Ori ca scrii artistic ori ca scrii tip critica, nu poti scrie cum trebuie decat cand ai o anumita stare. Daca te-a enervat cineva acum o saptamana si acum esti calm dar vrei sa scrii despre ce aiurea sunt oamenii care ii enerveaza pe altii, in mod sigur nu o sa mai iasa cu aceeasi intensitate ca si cum ai fi scris atunci.
Nu e nimic rau about it. Avem libertatea de a scrie cand simtim, chiar daca luam pauze de cateva luni si reluam cu 5 scrieri pe zi.
:)

Bogdan spunea...

D., mersi mult pt comentariu!
Da, cam așa e, cum zici tu. Trebuie o anumită stare, dar mie mi se pare și trist faptul că foarte puțin am mai respectat ceea ce am zis acum câțiva ani cand am început acest blog... Bine, poate între timp a intervenit și maturizarea mea...
Iar legat de partea cu pauză de 5 luni și reluatul cu 5 postări pe zi, cam așa încep să mă simt eu :D

yo_ervin spunea...

Scriind in blog e un fel de a te descarca .... de aia scrii doar cand ai anumite sentimente ...tii neaparat sa zici sau sa scrii ce ai in minte sa te eliberezi

Bogdan spunea...

Cam aşa e cum zici tu Ervin, dar sunt un pic supărat pe mine că parcă aştept prea mult să scriu ceva, şi trebuie să fie o stare de genul, foarte pregnantă... şi nu-mi convine :P vreau să scriu mai des

Doamna Bovary spunea...

dorinta de a scrie este caracteristica unei anumite categorii de oameni pentru ca nu toti simtim nevoia sa punem pe hartie/blog ceea ce ne apasa, sau ceea ce ne exalta. eu cred ca trebuie sa scrii din suflet, oricum ai scrie. eu nu am mai scris pe blog de ft mult timp, mai simt nevoia uneori dar...nu mai functioneaza exteriorizarea de acest gen in cazul meu. trebuie sa scriem pt ca ne place, trebuie sa scriem, cei care simtim aceasta nevoie,pt ca putem exprima ceva frumos.

Bogdan spunea...

Mersi mult pentru comentariu!
Pentru mine, deocamdată, funcţionează acest tip de exteriorizare. Mai greu cu inspiraţia, dar încă îmi place!